Loading....

Știința 360 – 17 februarie 2021 – Reorganizarea cercetării românești pe baza principiului lui Haldane

https://www.radioromaniacultural.ro/stiinta-360-17-februarie-2021-reorganizarea-cercetarii-romanesti-pe-baza-principiului-lui-haldane/
realizator: Corina Negrea
“Aplicarea principiului lui Haldane în cercetarea românească” este ceea ce propune un grup de peste 50 de cercetători români din țară și din diaspora pentru reorganizarea cercetării din România. Principala propunere a documentului semnat de aceștia este crearea Consiliului pentru cercetare, ”unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază de competiție”.
Mihai Miclăuș, dr. biologie, cercetător la Institutul Național pentru Științe Biologice din Cluj Napoca și cercetător asociat la Universitatea Babes-Bolyai tot din Cluj-Napoca, unul dintre inițiatorii demersului, a explicat, la Știința 360, ce ar presupune, mai exact, aplicarea acestui principiu.


https://www.radioromaniacultural.ro/stiinta-360-17-februarie-2021-reorganizarea-cercetarii-romanesti-pe-baza-principiului-lui-haldane/
https://www.radioromaniacultural.ro/stiinta-360-17-februarie-2021-reorganizarea-cercetarii-romanesti-pe-baza-principiului-lui-haldane/

Cafeneaua de știință – 1 martie 2021 – Un principiu si mai multe păreri: principiului Haldane și reformarea cercetării românești

https://www.radioromaniacultural.ro/cafeneaua-de-stiinta-1-martie-2021-un-principiu-si-mai-multe-pareri-principiului-haldane-si-reformarea-cercetarii-romanesti/

sursă: https://www.radioromaniacultural.ro/cafeneaua-de-stiinta-1-martie-2021-un-principiu-si-mai-multe-pareri-principiului-haldane-si-reformarea-cercetarii-romanesti/

Cafeneaua de știință, de la 19.00 la 21.00, pe toate frecvențele Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, realizator Corina Negrea.

Invitați  Mihai Miclăuș, dr. biologie, cercetător,  Institutul Național pentru Științe Biologice din Cluj-Napoca și cercetător asociat la UBB Cluj-Napoca,  Octavian Voiculescu, dr.în neuroștiințe, șef de laborator în Departamentul de Fiziologie, Embriologie şi Neuroştiinţe al Universităţii Cambridge, Marea Britanie, Ioan Ovidiu Sîrbu, conf. dr.  Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, Vlad Manea, Dr. în științe, specializarea geodinamică, cercetător senior la Universitatea Națională Autononomă din Mexic, profesor invitat în cadrul Institutului de Cercetare iCUB al Universității Bucuresti, membru al Academiei Mexicane de Științe și Lucian Pârvuelscudr. în biologie, conf., Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie a Universității de Vest, Timișoara.

 



https://www.radioromaniacultural.ro/cafeneaua-de-stiinta-1-martie-2021-un-principiu-si-mai-multe-pareri-principiului-haldane-si-reformarea-cercetarii-romanesti/
https://www.radioromaniacultural.ro/cafeneaua-de-stiinta-1-martie-2021-un-principiu-si-mai-multe-pareri-principiului-haldane-si-reformarea-cercetarii-romanesti/

Reorganizarea forului care controlează circa 20% din banii de cercetare, UEFISCDI, și înființarea unui Consiliu independent care să se ocupe de domeniu este cerută printr-un manifest semnat de zeci de profesori și cercetători români, de la universități din România și din lume

sursa: https://www.edupedu.ro/reorganizarea-forului-care-controleaza-circa-20-din-banii-de-cercetare-uefiscdi-si-infiintarea-unui-consiliu-independent-care-sa-se-ocupe-de-domeniu-este-ceruta-printr-un-manifest-semnat-de-zeci-de/

articol de:

“Propunem crearea unei entități juridice noi, „Consiliul pentru Cercetare”, unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază de competiție”, arată câteva zeci de profesori și cercetători români, de la universități, instituții și companii din România și din lume, într-un manifest referitor la “reorganizarea cercetării românești”, document transmis Edupedu.ro. Ei propun, în acest sens, reorganizarea UEFISCDI, instituția guvernamentală care administrează circa 20% dintre banii de cercetare din România.
  • Inițiativa se face auzită în momentul în care au loc discuții privind viitorul UEFISCDI, după separarea Educației și Cercetării, administrate în comun în ultimii ani, către două ministere – Ministerul Educației, condus de liberalul Sorin Cîmpeanu, respectiv Ministerul Cercetării, Inovării și Dezvoltării, condus de Ciprian Teleman (USR-Plus).

Apelul, așa cum a fost transmis EduPedu.ro, este semnat de nume sonore în domeniul cercetării și învățământului superior, de la Daniel David, rectorul UBB, Cristian Presură sau academicienii Mircea Dumitru și Marius Andruh la profesori ai Universității din București, ai Universității Babeș-Bolyai, ai Politehnicii București, din alte universități și institute de cercetare din România, Olanda, Franța, Belgia, Elveția, Anglia sau SUA.

“Propunem ca această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată de tip ERCEA, rezultată din reorganizarea UEFISCDI. Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență”, arată semnatarii.

Avantajele unei astfel de schimbări, în opinia semnatarilor:

  • Independența de factorul politic
  • Simplificarea procedurilor de distribuire a banilor de cercetare
  • Claritate în lanțul de comandă
  • Existența unei singure platforme de accesare a fondurilor
  • Eliminarea multor consilii și comitete consultative
Manifestul – integral:

Propunere de reorganizare a cercetării românești: aplicarea principiului lui Haldane în cercetarea românească

Premiza: România are un foarte bun potențial științific pe care, deși contribuie net la fondurile de cercetare europene [1,2,3], nu reușește să-l valorifice.

Starea de fapt: Subfinanțarea cronică este doar o parte a problemei. Mai serioasă pare să fie incapacitatea guvernelor succesive de a gestiona și de a distribui eficient și competitiv fondurile pentru cercetare. Articolul din Legea Educației Naționale care prevede că „pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din PIB al anului respectiv” [L1/2011 art. 8] nu a fost niciodată aplicat. În ultimii ani, finanțarea cercetării a ajuns la un minim istoric: (~ 0,15% din PIB alocat Ministerului de resort in 2020) [4]. În plus, aceste fonduri sunt împărțite netransparent și ineficient, într-un mod în care lanțul de comandă și răspundere este neclar. Diferitele reforme ale sistemului nu au reușit să rezolve până acum aceste probleme. Așa că înaintăm următoarea

Propunere: Aplicarea în cercetarea românească a unui model care și-a dovedit deja eficiența, unul care dă cercetătorilor autonomie în decizia de alocare a fondurilor publice destinate cercetării. Principiul care guvernează acest model a fost numit principiul lui Haldane [6]. Acesta stipulează că „deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor de cercetare ar trebui luate de cercetători și nu de politicieni”. Gestiunea fondurilor destinate cercetării trebuie să se bazeze exclusiv pe spiritul critic și experiența oamenilor de știință, manifestate într-un cadru instituțional stabil, ferit de ingerințe politice, similar puterii judecătorești. Acest principiu guvernează activitatea celor mai importante agenții de finanțare a cercetării fundamentale europene și americane, care primesc majoritar sau exclusiv finanțare publică, inclusiv agenții transnaționale de tipul ERC. Un exemplu concludent este Legea de înființare și organizare (1950) a National Science Foundation (NSF) din SUA [7].

Propunem, deci, crearea unei entități juridice noi, „Consiliul pentru Cercetare”, unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază de competiție. Propunem ca această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată de tip ERCEA [8], rezultată din reorganizarea UEFISCDI. Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență.

Avantajele constituirii unui Consiliu pentru cercetare sunt următoarele:

  1. Independența de factorul politic duce la creșterea predictibilității și eficienței distribuirii fondurilor, asigurând gestionarea fondurilor publice de cercetare după criterii riguroase, exclusiv științifice, stabilite de consensul comunității internaționale a cercetătorilor și  permite dezvoltarea de mecanisme de feed-back instituțional viabile.
  2. Simplificarea procedurilor de distribuire a fondurilor pentru cercetare în cadrul acestei entități unice, evitându-se complicațiile din prezent, când există mai mulți ordonatori primari de credite în domeniu, competițiile fiind lansate neritmic, pe baza unor reguli neuniforme, în continuă schimbare.
  3. Clarificarea lanțului de comandă și a responsabilităților în luarea deciziilor, evitându-se situația prezentă când, spre exemplu, pachetul de informații al unei competiții naționale este elaborat de un consiliu consultativ din subordinea unui minister, organizarea competiției este subcontractată unei entități din alt minister, aceasta din urmă folosind evaluatori aleși de respectivul consiliu și validați de minister. Noua entitate juridică ar urma să încorporeze întregul lanț.
  4. Creșterea clarității și transparenței deciziilor cu privire la finanțarea cercetării prin existența unei singure platforme de accesare a fondurilor, de evaluare și monitorizare a granturilor, alături de raportarea centralizată a rezultatelor acestora.
  5. Ar fi reduse sau complet eliminate numeroasele consilii și comitete consultative (CNECSDTI, CNCS, CNPST, CCCDI, CEMU, CRIC….), multe dintre ele neavând nici în prezent pagini web funcționale/actualizate, având o activitate obscură, sau care nu au existat de facto niciodată (vezi CNPST).

Conștienți de amploarea și impactul implementării unui asemenea proiect, solicităm tuturor factorilor de putere executivă, legislativă, Președinției României precum și întregii comunități academice din România și din diaspora să ni se alăture în acest exercițiu de construcție instituțională. Într-o primă fază, rolul determinant îl va avea Parlamentul care ar urma să adopte legea de înființare a Consiliului pentru Cercetare, actul de înființare a NSF [7] constituind o foarte bună referință.

Inițiatori:

Dr. Ancu Lucian, SBB CFF FFS, Elveția

Conf. Dr. Jalobeanu Dana, Universitatea București, România

CS 1 Dr. Matei Andreea, Institutul Național pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, România

CS 2 Dr. Miclăuș Mihai, Institutul Național pentru Științe Biologice/UBB Cluj-Napoca, România

Prof. Dr. Ornea Liviu, Universitatea București, România

Conf. Dr. Sîrbu Ovidiu, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România

Dr. Voiculescu Octavian, University of Cambridge, Anglia

Cosemnatari:

Prof. Dr. Albu Mihaela, Universitatea “Politehnica” București, România

Prof. Dr. Aligică Dragoș P., Universitatea București/George Mason University, România

Acad. Prof. Dr. Andruh Marius, Universitatea București, România

Dr.  Ardelean Ioana V., Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România

Prof. Dr. Banciu Horia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România

Prof. Dr. Bangu Sorin, Bergen University, Norvegia

CS 3 Dr. Bălăcescu Loredana, IOCN Cluj, România

CS 1 Dr. Bălăcescu Ovidiu, IOCN Cluj, România

Dr. Băltuță Elena, Humboldt Universität zu Berlin, Germania

CS 1 Dr. Brînzănescu Vasile, IMAR, România

Dr.  Bucur Octavian, QPathology, Boston, MA, SUA

Prof. Dr. Chifiriuc Carmen, Universitatea București, România

Lect. Dr. Cătălin Cioabă,Universitatea București, România

Group leader Dr. Cojocaru Vlad, Hubrecht Institute, Olanda

Dr. Corlan Alexandru, Spitalul Univ. de Urgență București, România

Prof. Dr. Cotoi Călin, Universitatea București, România

Prof. Dr. Crăiuțu Aurelian, Indiana University, SUA

Group leader Dr. Cîrstea Ion C., Ulm University, Germania

Prof. Dr. Dăscălescu Sorin, Universitatea București, România

Prof. Dr. David Daniel, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România

Prof. Dr. Dediu Valentina S., Univ. Națională de Muzică/ New Europe College, România

Assoc. Prof. Dr. Dogaru Cristian, University of Suffolk, Anglia

CS 2 Dr. Drugă Bogdan, Institutul Național pentru Științe Biologice, România

Acad. Prof. Dr. Dumitru Mircea, Universitatea București, România

Dr. Ersek Vasile, Northumbria University, Anglia

Dr. Galea Cristina, Radboud University Nijmegen, Olanda

Prof. Dr. Istrate Gabriel, Universitatea de Vest Timișoara, România

Lect. Dr. Maci Mihai , Universitatea din Oradea, România

Dr. Manea Vladimir , IJCLab-IN2P3-CNRS, Orsay, Franța

Prof. Dr. Marian Cătălin, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România

Prof. Dr. Marin Liviu, Universitatea București, România

Prof. Dr. Mariș Ioana, Université Libre de Bruxelles, Belgia

Prof. Dr. Markó Bálint, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Conf. Dr. Mihali Cirprian, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Dir. de recherches Dr. Moroianu Andrei, CNRS, Franța

Prof. Dr. Muntean Ioan, University of Texas, SUA

Prof. Dr. Néda Zoltán, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Prof. Dr. Nedelcu Mihaela, Université de Neuchâtel, Elveția

Prof. Dr. Netea Mihai, Radboud University, Olanda

Prof. Dr. Oprea Tudor, University of New Mexico, SUA

Prof. Dr. Pârvulescu Vasile, Universitatea București, România

Prof. Dr. Petrusel Adrian, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Dr. Popescu Lucrețiu , Neusoft Medical Systems, SUA

Dr. Presură Cristian, Phillips, Olanda

Dr. Rusu Doina, University of Groningen, Olanda

CS 1 Dr. Sicora Cosmin, Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România

Prof. Dr. Ștefănescu Gheorghe, Universitatea București, România

CS 1 Dr. Timotin Dan, IMAR, România

CS 1 Dr. Vintilă Constanța, Institutul de Istorie ‘Nicolae Iorga’, București, România

Prof. Dr. Zavolan Mihaela, Universitatea Basel, Elvetia

—————————————————————————————————————-

Acronime:

CCCDI Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare

CDI Cercetare-Dezvoltare-Inovare

CEMU Consiliul de Etică şi Management Universitar

CNATDCU Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare

CNCS Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

CNECSDTI Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării

CNPST Consiliul Național Pentru Politica Științei și Tehnologiei

CRIC Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare

ERC European Research Council

ERCEA ERC Executive Agency

NSF National Science Foundation

PIB Produs Intern Brut

PSF Policy Support Facility

SNCISI Strategia Națională de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligentă

UEFISCDI Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării

1. https://erc.europa.eu/projects-figures/statistics

2. https://www.peter-fisch.eu/european-research-policy/think-pieces/2-2017-distribution-2017/

3. https://www.nature.com/articles/d41586-020-03598-2

4. https://www.research.gov.ro/ro/articol/2427/sistemul-de-cercetare-bugetul-cercetarii-executie

5. https://www.research.gov.ro/uploads/memorandum/memorandum-psf.pdf

6. https://publications.parliament.uk/pa/cm200809/cmselect/cmdius/168/16807.htm

7. https://www.nsf.gov/about/history/legislation.pdf

8. https://erc.europa.eu/about-erc/erc-executive-agency-ercea”

Back To Top