Loading....

INREGISTRARE: Principiul lui Haldane în cercetarea românească. Pro/contra înființării Consiliului pentru Cercetare

INREGISTRARE: Principiul lui Haldane în cercetarea românească. Pro/contra înființării Consiliului pentru Cercetare

Octavian Voiculescu și Mihai Miclăuș sunt doi dintre inițiatorii manifestului pentru aplicarea principiului lui Haldane în cercetarea românească și înființarea în acest sens a Consiliului pentru Cercetare.

Alături de cei doi invitați, au discutat despre oportunitatea constituirii acestei noi structuri în direct pe Rețeaua de Solidaritate.

Ultimele 15 minute au fost rezervate întrebărilor din partea publicului. Dezbaterea, care a durat în jur de 2 h, este prima dintr-o serie pe care le vom organiza pentru a oferi mai multe detalii asupra inițiativei noastre și a asculta opiniile argumentate, pro sau contra, ale celor interesați de subiect.

Scopul nostru final este de a oferi decidenților politici argumente solide pentru legiferarea noii entități în Parlament.


INREGISTRARE: Principiul lui Haldane în cercetarea românească. Pro/contra înființării Consiliului pentru Cercetare
INREGISTRARE: Principiul lui Haldane în cercetarea românească. Pro/contra înființării Consiliului pentru Cercetare

Știința 360 – 17 februarie 2021 – Reorganizarea cercetării românești pe baza principiului lui Haldane

https://www.radioromaniacultural.ro/stiinta-360-17-februarie-2021-reorganizarea-cercetarii-romanesti-pe-baza-principiului-lui-haldane/
realizator: Corina Negrea
“Aplicarea principiului lui Haldane în cercetarea românească” este ceea ce propune un grup de peste 50 de cercetători români din țară și din diaspora pentru reorganizarea cercetării din România. Principala propunere a documentului semnat de aceștia este crearea Consiliului pentru cercetare, ”unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază de competiție”.
Mihai Miclăuș, dr. biologie, cercetător la Institutul Național pentru Științe Biologice din Cluj Napoca și cercetător asociat la Universitatea Babes-Bolyai tot din Cluj-Napoca, unul dintre inițiatorii demersului, a explicat, la Știința 360, ce ar presupune, mai exact, aplicarea acestui principiu.


https://www.radioromaniacultural.ro/stiinta-360-17-februarie-2021-reorganizarea-cercetarii-romanesti-pe-baza-principiului-lui-haldane/
https://www.radioromaniacultural.ro/stiinta-360-17-februarie-2021-reorganizarea-cercetarii-romanesti-pe-baza-principiului-lui-haldane/

Cafeneaua de știință – 1 martie 2021 – Un principiu si mai multe păreri: principiului Haldane și reformarea cercetării românești

https://www.radioromaniacultural.ro/cafeneaua-de-stiinta-1-martie-2021-un-principiu-si-mai-multe-pareri-principiului-haldane-si-reformarea-cercetarii-romanesti/

sursă: https://www.radioromaniacultural.ro/cafeneaua-de-stiinta-1-martie-2021-un-principiu-si-mai-multe-pareri-principiului-haldane-si-reformarea-cercetarii-romanesti/

Cafeneaua de știință, de la 19.00 la 21.00, pe toate frecvențele Radio România Cultural și pe www.radioromaniacultural.ro, realizator Corina Negrea.

Invitați  Mihai Miclăuș, dr. biologie, cercetător,  Institutul Național pentru Științe Biologice din Cluj-Napoca și cercetător asociat la UBB Cluj-Napoca,  Octavian Voiculescu, dr.în neuroștiințe, șef de laborator în Departamentul de Fiziologie, Embriologie şi Neuroştiinţe al Universităţii Cambridge, Marea Britanie, Ioan Ovidiu Sîrbu, conf. dr.  Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, Vlad Manea, Dr. în științe, specializarea geodinamică, cercetător senior la Universitatea Națională Autononomă din Mexic, profesor invitat în cadrul Institutului de Cercetare iCUB al Universității Bucuresti, membru al Academiei Mexicane de Științe și Lucian Pârvuelscudr. în biologie, conf., Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie a Universității de Vest, Timișoara.

 



https://www.radioromaniacultural.ro/cafeneaua-de-stiinta-1-martie-2021-un-principiu-si-mai-multe-pareri-principiului-haldane-si-reformarea-cercetarii-romanesti/
https://www.radioromaniacultural.ro/cafeneaua-de-stiinta-1-martie-2021-un-principiu-si-mai-multe-pareri-principiului-haldane-si-reformarea-cercetarii-romanesti/

Romanian researchers push for reform of national R&D funding

Romanian researchers push for reform of national R&D funding

sursa: https://sciencebusiness.net/news/romanian-researchers-push-reform-national-rd-funding

autor: Florin Zubașcu

The new government promises to increase R&D spending to 2% of GDP. Researchers say this needs to be accompanied by reforms. There should be more competitive calls and a new independent council to increase transparency and reduce political interference, they say Researchers in Romania are pushing for reforms of R&D funding, asking for a new Research Council to make the system more transparent and efficient, as the newly-elected government tries to make good on a manifesto promise to boost research spending to 2% of GDP.

As a first move, the government wants to move the Executive Unit for Financing Higher Education and research, Development and Innovation (UEFISCDI) from the education ministry to a newly established ministry for research. However, the idea is currently still being debated among partners in the ruling coalition, which came to power following elections in December.

Over the past five years, successive governments have moved research in and out the education ministry several times, generating confusion among stakeholders. Researchers now say the continuous political meddling has reduced predictability of funding rounds, while the money is being spent inefficiently.

The Romanian research landscape remains fragmented, with the national R&D budget being divided between national research institutes, university research groups and a flurry of other institutes funded through the Romanian Academy. In addition, a string of government-run councils cover many aspects of research and innovation funding, from research ethics, to setting national R&D strategies.

A statement signed by dozens of academics and researchers, including Daniel David, the rector of Romania’s largest university, Babeș-Bolyai, and Mircea Dumitru, the former rector of the University of Bucharest, calls for a more integrated, excellence driven, funding system.

Researchers argue the current funding landscape is confusing and ineffective, and want the government-run councils to be eliminated. “Many of them do not have functional/updated websites, their activities are unclear, while some only exist on paper,” the statement says.

Romania has one of the lowest public research expenditures in the EU. Last year, the government allocated about 0.15% of GDP to research, but the coalition that took office in December has vowed to boost total R&D spending to 2% of GDP by 2024.

Confusion and inefficiency

As the government began discussions on how the UEFISCDI should be reorganised, researchers want to see the formation of a new national Research Council, which they say, will end the confusion and inefficiency that has plagued the national funding system for years.

They want this Research Council to be based on the “Haldane principle”, which holds that decisions on funding research are best taken through peer review rather than top-down political decisions.

Romanian researchers say in the current system, funding agencies put out funding calls randomly, based on uneven rules that are constantly changing. In some cases, national competitions are designed by a council working for one ministry, while the calls are organised by a body in a different ministry.

In their bid for more transparency, researchers also want to see the creation of a single platform, centralising all funding available, and through which all grants can be evaluated and monitored.  “A new legal entity would incorporate this entire chain,” the statement reads.

In parallel, universities are pressuring the government to rethink its recovery and resilience plan, which sets national funding priorities from the EU’s pandemic recovery fund, to include more money for higher education and research. The government had initially planned for 3% of the recovery money to be allocated to reforms of the higher education system, then upped the figure to 6%.

However, Daniel David, the chair of the national rectors’ conference said Romania should allocate more and get closer to more ambitious strategies in neighbouring countries.

Pooling efforts in eastern Europe

A few years ago, policy makers in Warsaw rolled out a plan that saw 38 applied research institutes reorganised under the umbrella of a newly-formed Łukasiewicz Research Network, with the aim of strengthening the work of the institutes and boost the country’s participation in Horizon Europe.

In Hungary, the government has also decided to strip away dozens of research institutes from the Academy of Sciences and put them under the Eötvös Loránd Research Network, a newly-formed institution placed under stricter government control. At the time, the government argued the move would make the institutes more competitive and boost their participation in EU-funded projects. The Academy decried the move and accused the government of limiting the academic freedom of researchers.

More recently, Hungary has also consolidated a few regional universities and research institutes into a single institution called the Hungarian University of Agriculture and Life Sciences, which is operated by a government-run foundation. The government hopes the new university will make Hungarian agriculture and life sciences research more competitive internationally and help it tap into new EU funding streams for agriculture research.

Zeci de oameni de știință români cer înființarea unui Consiliu pentru Cercetare: ”Deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor ar trebui luate de cercetători și nu de politicieni”

Zeci de oameni de știință români cer înființarea unui Consiliu pentru Cercetare: ”Deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor ar trebui luate de cercetători și nu de politicieni”

sursa: https://spotmedia.ro/stiri/educatie/zeci-de-oameni-de-stiinta-romani-cer-infiintarea-unui-consiliu-pentru-cercetare-deciziile-cu-privire-la-cheltuirea-fondurilor-ar-trebui-luate-de-cercetatori-si-nu-de-politicieni

autor: REDACȚIA SPOTMEDIA.RO

România are ”un foarte bun potențial științific pe care nu reușește să-l valorifice”. Banii sunt puțini, iar fondurile sunt ”împărțite netransparent și ineficient”, se arată într-un document prin care mai mulți cercetători români de mare prestigiu le propun factorilor de decizie înființarea unui Consiliu pentru Cercetare, pe principiul lui Haldaneprincipiu care guvernează activitatea celor mai importante agenții de finanțare a cercetării fundamentale europene și americane.

Subfinanțarea cronică este doar o parte a problemei. Mai serioasă pare să fie incapacitatea guvernelor succesive de a gestiona și de a distribui eficient și competitiv fondurile pentru cercetare. Articolul din Legea Educației Naționale care prevede că „pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din PIB al anului respectiv” [L1/2011 art. 8] nu a fost niciodată aplicat.

În ultimii ani, finanțarea cercetării a ajuns la un minim istoric: (~ 0,15% din PIB alocat Ministerului de resort in 2020). În plus, aceste fonduri sunt împărțite netransparent și ineficient, într-un mod în care lanțul de comandă și răspundere este neclar. Diferitele reforme ale sistemului nu au reușit să rezolve până acum aceste probleme”, se arată în documentul primit la redacție.

Propunerea este susținută de zeci de cercetători din țară și din străinătate și a fost inițiată de:
  • Dr. Ancu Lucian, SBB CFF FFS, Elveția
  • Conf. Dr. Jalobeanu Dana, Universitatea București, România
  • CS 1 Dr. Matei Andreea, Institutul Național pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, România
  • CS 2 Dr. Miclăuș Mihai, Institutul Național pentru Științe Biologice/UBB Cluj-Napoca, România
  • Prof. Dr. Ornea Liviu, Universitatea București, România
  • Conf. Dr. Sîrbu Ovidiu, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România
  • Dr. Voiculescu Octavian, University of Cambridge, Anglia

Semnatarii documentului solicită ”aplicarea în cercetarea românească a unui model care și-a dovedit deja eficiența, unul care dă cercetătorilor autonomie în decizia de alocare a fondurilor publice destinate cercetării”.

”Principiul care guvernează acest model a fost numit principiul lui Haldane. Acesta stipulează că ’deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor de cercetare ar trebui luate de cercetători și nu de politicieni’”, se arată în document.

Gestiunea fondurilor destinate cercetării trebuie să se bazeze exclusiv pe spiritul critic și experiența oamenilor de știință, manifestate într-un cadru instituțional stabil, ferit de ingerințe politice, similar puterii judecătorești. Acest principiu guvernează activitatea celor mai importante agenții de finanțare a cercetării fundamentale europene și americane, care primesc majoritar sau exclusiv finanțare publică, inclusiv agenții transnaționale de tipul ERC. Un exemplu concludent este Legea de înființare și organizare (1950) a National Science Foundation (NSF) din SUA

”Propunem, deci, crearea unei entități juridice noi, ’Consiliul pentru Cercetare’, unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază de competiție.

Propunem ca această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată de tip ERCEA, rezultată din reorganizarea UEFISCDI. Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență”, se mai arată în documentul citat.

Care ar fi avantajele

Semnatarii enumeră explicit ”avantajele constituirii unui Consiliu pentru cercetare”:

  1. Independența de factorul politic duce la creșterea predictibilității și eficienței distribuirii fondurilor, asigurând gestionarea fondurilor publice de cercetare după criterii riguroase, exclusiv științifice, stabilite de consensul comunității internaționale a cercetătorilor și  permite dezvoltarea de mecanisme de feed-back instituțional viabile.
  2. Simplificarea procedurilor de distribuire a fondurilor pentru cercetare în cadrul acestei entități unice, evitându-se complicațiile din prezent, când există mai mulți ordonatori primari de credite în domeniu, competițiile fiind lansate neritmic, pe baza unor reguli neuniforme, în continuă schimbare.
  3. Clarificarea lanțului de comandă și a responsabilităților în luarea deciziilor, evitându-se situația prezentă când, spre exemplu, pachetul de informații al unei competiții naționale este elaborat de un consiliu consultativ din subordinea unui minister, organizarea competiției este subcontractată unei entități din alt minister, aceasta din urmă folosind evaluatori aleși de respectivul consiliu și validați de minister. Noua entitate juridică ar urma să încorporeze întregul lanț.
  4. Creșterea clarității și transparenței deciziilor cu privire la finanțarea cercetării prin existența unei singure platforme de accesare a fondurilor, de evaluare și monitorizare a granturilor, alături de raportarea centralizată a rezultatelor acestora.
  5. Ar fi reduse sau complet eliminate numeroasele consilii și comitete consultative (CNECSDTI, CNCS, CNPST, CCCDI, CEMU, CRIC….), multe dintre ele neavând nici în prezent pagini web funcționale/actualizate, având o activitate obscură, sau care nu au existat de facto niciodată (vezi CNPST).

”Conștienți de amploarea și impactul implementării unui asemenea proiect, solicităm tuturor factorilor de putere executivă, legislativă, Președinției României, precum și întregii comunități academice din România și din diaspora, să ni se alăture în acest exercițiu de construcție instituțională.

Într-o primă fază, rolul determinant îl va avea Parlamentul care ar urma să adopte legea de înființare a Consiliului pentru Cercetare, actul de înființare a NSF constituind o foarte bună referință”, se mai arată în documentul lansat pentru dezbatere în spațiul public.

Cosemnatari:

  • Prof. Dr. Albu Mihaela, Universitatea „Politehnica” București, România
  • Prof. Dr. Aligică Dragoș P., Universitatea București/George Mason University, România
  • Acad. Prof. Dr. Andruh Marius, Universitatea București, România
  • Dr.  Ardelean Ioana V., Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România
  • Prof. Dr. Bangu Sorin, Bergen University, Norvegia
  • CS 3 Dr. Bălăcescu Loredana, IOCN Cluj, România
  • CS 1 Dr. Bălăcescu Ovidiu, IOCN Cluj, România
  • Dr. Băltuță Elena, Humboldt Universität zu Berlin, Germania
  • Prof. Dr. Banciu Horia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România
  • CS 1 Dr. Brînzănescu Vasile, IMAR, România
  • Dr.  Bucur Octavian, QPathology, Boston, MA, SUA
  • Prof. Dr. Chifiriuc Carmen, Universitatea București, România
  • Lect. Dr. Cătălin Cioabă,Universitatea București, România
  • Group leader Dr. Cojocaru Vlad, Hubrecht Institute, Olanda
  • Dr. Corlan Alexandru, Spitalul Univ. de Urgență București, România
  • Prof. Dr. Cotoi Călin, Universitatea București, România
  • Prof. Dr. Crăiuțu Aurelian, Indiana University, SUA
  • Group leader Dr. Cîrstea Ion C., Ulm University, Germania
  • Prof. Dr. Dăscălescu Sorin, Universitatea București, România
  • Prof. Dr. David Daniel, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România
  • Prof. Dr. Dediu Valentina S., Univ. Națională de Muzică/ New Europe College, România
  • Assoc. Prof. Dr. Dogaru Cristian, University of Suffolk, Anglia
  • CS 2 Dr. Drugă Bogdan, Institutul Național pentru Științe Biologice, România
  • Acad. Prof. Dr. Dumitru Mircea, Universitatea București, România
  • Dr. Ersek Vasile, Northumbria University, Anglia
  • Dr. Galea Cristina, Radboud University Nijmegen, Olanda
  • Prof. Dr. Istrate Gabriel, Universitatea de Vest Timișoara, România
  • Lect. Dr. Maci Mihai , Universitatea din Oradea, România
  • Dr. Manea Vladimir , IJCLab-IN2P3-CNRS, Orsay, Franța
  • Prof. Dr. Marian Cătălin, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România
  • Prof. Dr. Marin Liviu, Universitatea București, România
  • Prof. Dr. Mariș Ioana, Université Libre de Bruxelles, Belgia
  • Prof. Dr. Markó Bálint, Universitatea Babeș-Bolyai, România
  • Conf. Dr. Mihali Cirprian, Universitatea Babeș-Bolyai, România
  • Dir. de recherches Dr. Moroianu Andrei, CNRS, Franța
  • Prof. Dr. Muntean Ioan, University of Texas, SUA
  • Prof. Dr. Néda Zoltán, Universitatea Babeș-Bolyai, România
  • Prof. Dr. Nedelcu Mihaela, Université de Neuchâtel, Elveția
  • Prof. Dr. Netea Mihai, Radboud University, Olanda
  • Prof. Dr. Oprea Tudor, University of New Mexico, SUA
  • Prof. Dr. Pârvulescu Vasile, Universitatea București, România
  • Prof. Dr. Petrusel Adrian, Universitatea Babeș-Bolyai, România
  • Dr. Popescu Lucrețiu , Neusoft Medical Systems, SUA
  • Dr. Presură Cristian, Phillips, Olanda
  • Dr. Rusu Doina, University of Groningen, Olanda
  • CS 1 Dr. Sicora Cosmin, Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România
  • Prof. Dr. Ștefănescu Gheorghe, Universitatea București, România
  • CS 1 Dr. Timotin Dan, IMAR, România
  • Prof. Dr. Zavolan Mihaela, Universitatea Basel, Elvetia

Reorganizarea forului care controlează circa 20% din banii de cercetare, UEFISCDI, și înființarea unui Consiliu independent care să se ocupe de domeniu este cerută printr-un manifest semnat de zeci de profesori și cercetători români, de la universități din România și din lume

sursa: https://www.edupedu.ro/reorganizarea-forului-care-controleaza-circa-20-din-banii-de-cercetare-uefiscdi-si-infiintarea-unui-consiliu-independent-care-sa-se-ocupe-de-domeniu-este-ceruta-printr-un-manifest-semnat-de-zeci-de/

articol de:

“Propunem crearea unei entități juridice noi, „Consiliul pentru Cercetare”, unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază de competiție”, arată câteva zeci de profesori și cercetători români, de la universități, instituții și companii din România și din lume, într-un manifest referitor la “reorganizarea cercetării românești”, document transmis Edupedu.ro. Ei propun, în acest sens, reorganizarea UEFISCDI, instituția guvernamentală care administrează circa 20% dintre banii de cercetare din România.
  • Inițiativa se face auzită în momentul în care au loc discuții privind viitorul UEFISCDI, după separarea Educației și Cercetării, administrate în comun în ultimii ani, către două ministere – Ministerul Educației, condus de liberalul Sorin Cîmpeanu, respectiv Ministerul Cercetării, Inovării și Dezvoltării, condus de Ciprian Teleman (USR-Plus).

Apelul, așa cum a fost transmis EduPedu.ro, este semnat de nume sonore în domeniul cercetării și învățământului superior, de la Daniel David, rectorul UBB, Cristian Presură sau academicienii Mircea Dumitru și Marius Andruh la profesori ai Universității din București, ai Universității Babeș-Bolyai, ai Politehnicii București, din alte universități și institute de cercetare din România, Olanda, Franța, Belgia, Elveția, Anglia sau SUA.

“Propunem ca această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată de tip ERCEA, rezultată din reorganizarea UEFISCDI. Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență”, arată semnatarii.

Avantajele unei astfel de schimbări, în opinia semnatarilor:

  • Independența de factorul politic
  • Simplificarea procedurilor de distribuire a banilor de cercetare
  • Claritate în lanțul de comandă
  • Existența unei singure platforme de accesare a fondurilor
  • Eliminarea multor consilii și comitete consultative
Manifestul – integral:

Propunere de reorganizare a cercetării românești: aplicarea principiului lui Haldane în cercetarea românească

Premiza: România are un foarte bun potențial științific pe care, deși contribuie net la fondurile de cercetare europene [1,2,3], nu reușește să-l valorifice.

Starea de fapt: Subfinanțarea cronică este doar o parte a problemei. Mai serioasă pare să fie incapacitatea guvernelor succesive de a gestiona și de a distribui eficient și competitiv fondurile pentru cercetare. Articolul din Legea Educației Naționale care prevede că „pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din PIB al anului respectiv” [L1/2011 art. 8] nu a fost niciodată aplicat. În ultimii ani, finanțarea cercetării a ajuns la un minim istoric: (~ 0,15% din PIB alocat Ministerului de resort in 2020) [4]. În plus, aceste fonduri sunt împărțite netransparent și ineficient, într-un mod în care lanțul de comandă și răspundere este neclar. Diferitele reforme ale sistemului nu au reușit să rezolve până acum aceste probleme. Așa că înaintăm următoarea

Propunere: Aplicarea în cercetarea românească a unui model care și-a dovedit deja eficiența, unul care dă cercetătorilor autonomie în decizia de alocare a fondurilor publice destinate cercetării. Principiul care guvernează acest model a fost numit principiul lui Haldane [6]. Acesta stipulează că „deciziile cu privire la cheltuirea fondurilor de cercetare ar trebui luate de cercetători și nu de politicieni”. Gestiunea fondurilor destinate cercetării trebuie să se bazeze exclusiv pe spiritul critic și experiența oamenilor de știință, manifestate într-un cadru instituțional stabil, ferit de ingerințe politice, similar puterii judecătorești. Acest principiu guvernează activitatea celor mai importante agenții de finanțare a cercetării fundamentale europene și americane, care primesc majoritar sau exclusiv finanțare publică, inclusiv agenții transnaționale de tipul ERC. Un exemplu concludent este Legea de înființare și organizare (1950) a National Science Foundation (NSF) din SUA [7].

Propunem, deci, crearea unei entități juridice noi, „Consiliul pentru Cercetare”, unitate independentă de factorul politic și care va gestiona și distribui bugetul alocat acesteia de către statul român exclusiv pe bază de competiție. Propunem ca această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată de tip ERCEA [8], rezultată din reorganizarea UEFISCDI. Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență.

Avantajele constituirii unui Consiliu pentru cercetare sunt următoarele:

  1. Independența de factorul politic duce la creșterea predictibilității și eficienței distribuirii fondurilor, asigurând gestionarea fondurilor publice de cercetare după criterii riguroase, exclusiv științifice, stabilite de consensul comunității internaționale a cercetătorilor și  permite dezvoltarea de mecanisme de feed-back instituțional viabile.
  2. Simplificarea procedurilor de distribuire a fondurilor pentru cercetare în cadrul acestei entități unice, evitându-se complicațiile din prezent, când există mai mulți ordonatori primari de credite în domeniu, competițiile fiind lansate neritmic, pe baza unor reguli neuniforme, în continuă schimbare.
  3. Clarificarea lanțului de comandă și a responsabilităților în luarea deciziilor, evitându-se situația prezentă când, spre exemplu, pachetul de informații al unei competiții naționale este elaborat de un consiliu consultativ din subordinea unui minister, organizarea competiției este subcontractată unei entități din alt minister, aceasta din urmă folosind evaluatori aleși de respectivul consiliu și validați de minister. Noua entitate juridică ar urma să încorporeze întregul lanț.
  4. Creșterea clarității și transparenței deciziilor cu privire la finanțarea cercetării prin existența unei singure platforme de accesare a fondurilor, de evaluare și monitorizare a granturilor, alături de raportarea centralizată a rezultatelor acestora.
  5. Ar fi reduse sau complet eliminate numeroasele consilii și comitete consultative (CNECSDTI, CNCS, CNPST, CCCDI, CEMU, CRIC….), multe dintre ele neavând nici în prezent pagini web funcționale/actualizate, având o activitate obscură, sau care nu au existat de facto niciodată (vezi CNPST).

Conștienți de amploarea și impactul implementării unui asemenea proiect, solicităm tuturor factorilor de putere executivă, legislativă, Președinției României precum și întregii comunități academice din România și din diaspora să ni se alăture în acest exercițiu de construcție instituțională. Într-o primă fază, rolul determinant îl va avea Parlamentul care ar urma să adopte legea de înființare a Consiliului pentru Cercetare, actul de înființare a NSF [7] constituind o foarte bună referință.

Inițiatori:

Dr. Ancu Lucian, SBB CFF FFS, Elveția

Conf. Dr. Jalobeanu Dana, Universitatea București, România

CS 1 Dr. Matei Andreea, Institutul Național pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, România

CS 2 Dr. Miclăuș Mihai, Institutul Național pentru Științe Biologice/UBB Cluj-Napoca, România

Prof. Dr. Ornea Liviu, Universitatea București, România

Conf. Dr. Sîrbu Ovidiu, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România

Dr. Voiculescu Octavian, University of Cambridge, Anglia

Cosemnatari:

Prof. Dr. Albu Mihaela, Universitatea “Politehnica” București, România

Prof. Dr. Aligică Dragoș P., Universitatea București/George Mason University, România

Acad. Prof. Dr. Andruh Marius, Universitatea București, România

Dr.  Ardelean Ioana V., Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România

Prof. Dr. Banciu Horia, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România

Prof. Dr. Bangu Sorin, Bergen University, Norvegia

CS 3 Dr. Bălăcescu Loredana, IOCN Cluj, România

CS 1 Dr. Bălăcescu Ovidiu, IOCN Cluj, România

Dr. Băltuță Elena, Humboldt Universität zu Berlin, Germania

CS 1 Dr. Brînzănescu Vasile, IMAR, România

Dr.  Bucur Octavian, QPathology, Boston, MA, SUA

Prof. Dr. Chifiriuc Carmen, Universitatea București, România

Lect. Dr. Cătălin Cioabă,Universitatea București, România

Group leader Dr. Cojocaru Vlad, Hubrecht Institute, Olanda

Dr. Corlan Alexandru, Spitalul Univ. de Urgență București, România

Prof. Dr. Cotoi Călin, Universitatea București, România

Prof. Dr. Crăiuțu Aurelian, Indiana University, SUA

Group leader Dr. Cîrstea Ion C., Ulm University, Germania

Prof. Dr. Dăscălescu Sorin, Universitatea București, România

Prof. Dr. David Daniel, Universitatea „Babeș-Bolyai”, România

Prof. Dr. Dediu Valentina S., Univ. Națională de Muzică/ New Europe College, România

Assoc. Prof. Dr. Dogaru Cristian, University of Suffolk, Anglia

CS 2 Dr. Drugă Bogdan, Institutul Național pentru Științe Biologice, România

Acad. Prof. Dr. Dumitru Mircea, Universitatea București, România

Dr. Ersek Vasile, Northumbria University, Anglia

Dr. Galea Cristina, Radboud University Nijmegen, Olanda

Prof. Dr. Istrate Gabriel, Universitatea de Vest Timișoara, România

Lect. Dr. Maci Mihai , Universitatea din Oradea, România

Dr. Manea Vladimir , IJCLab-IN2P3-CNRS, Orsay, Franța

Prof. Dr. Marian Cătălin, Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România

Prof. Dr. Marin Liviu, Universitatea București, România

Prof. Dr. Mariș Ioana, Université Libre de Bruxelles, Belgia

Prof. Dr. Markó Bálint, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Conf. Dr. Mihali Cirprian, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Dir. de recherches Dr. Moroianu Andrei, CNRS, Franța

Prof. Dr. Muntean Ioan, University of Texas, SUA

Prof. Dr. Néda Zoltán, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Prof. Dr. Nedelcu Mihaela, Université de Neuchâtel, Elveția

Prof. Dr. Netea Mihai, Radboud University, Olanda

Prof. Dr. Oprea Tudor, University of New Mexico, SUA

Prof. Dr. Pârvulescu Vasile, Universitatea București, România

Prof. Dr. Petrusel Adrian, Universitatea Babeș-Bolyai, România

Dr. Popescu Lucrețiu , Neusoft Medical Systems, SUA

Dr. Presură Cristian, Phillips, Olanda

Dr. Rusu Doina, University of Groningen, Olanda

CS 1 Dr. Sicora Cosmin, Centrul de Cercetări Biologice Jibou, România

Prof. Dr. Ștefănescu Gheorghe, Universitatea București, România

CS 1 Dr. Timotin Dan, IMAR, România

CS 1 Dr. Vintilă Constanța, Institutul de Istorie ‘Nicolae Iorga’, București, România

Prof. Dr. Zavolan Mihaela, Universitatea Basel, Elvetia

—————————————————————————————————————-

Acronime:

CCCDI Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare

CDI Cercetare-Dezvoltare-Inovare

CEMU Consiliul de Etică şi Management Universitar

CNATDCU Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare

CNCS Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

CNECSDTI Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării

CNPST Consiliul Național Pentru Politica Științei și Tehnologiei

CRIC Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare

ERC European Research Council

ERCEA ERC Executive Agency

NSF National Science Foundation

PIB Produs Intern Brut

PSF Policy Support Facility

SNCISI Strategia Națională de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligentă

UEFISCDI Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării

1. https://erc.europa.eu/projects-figures/statistics

2. https://www.peter-fisch.eu/european-research-policy/think-pieces/2-2017-distribution-2017/

3. https://www.nature.com/articles/d41586-020-03598-2

4. https://www.research.gov.ro/ro/articol/2427/sistemul-de-cercetare-bugetul-cercetarii-executie

5. https://www.research.gov.ro/uploads/memorandum/memorandum-psf.pdf

6. https://publications.parliament.uk/pa/cm200809/cmselect/cmdius/168/16807.htm

7. https://www.nsf.gov/about/history/legislation.pdf

8. https://erc.europa.eu/about-erc/erc-executive-agency-ercea”

Manifest pentru un Consiliu de Cercetare independent

Oameni de știință români din țară și din diaspora s-au unit într-o inițiativă prin care solicită autorităților reorganizarea cercetării românești. Grupul de inițiativă, din care fac parte fizicieni, medici, biologi, matematicieni și cercetători în științele socio-umane din mari centre universitare din țară și din lume, au înaintat un apel public, menit să sensibilizeze autoritățile despre importanța și momentul cheie în care statul român poate face un pas cert spre reformarea sistemului de cercetare.

Ei vin cu o scrisoare deschisa în care propun măsuri concrete, punctul central fiind reorganizarea forului care controlează circa 20% din banii de cercetare, UEFISCDI, și înființarea unui Consiliu pentru Cercetare independent.
Acest Consiliu ar trebui să nu fie influențat politic, ci condus exclusiv de oameni de știință din țară și din diaspora – afirmă inițiatorii demersului.
Astfel de instituții independente, conduse de cercetători de top există de zeci de ani în țări ca Marea Britanie, SUA, Franța sau Elveția și sunt peste tot un catalizator important al cercetării naționale.

“Propunem ca această entitate să aibă o parte consultativă și decizională și o unitate executivă subordonată, rezultată din reorganizarea UEFISCDI. Consiliul pentru Cercetare ar prelua organizarea finanțării cercetării românești pe care ar reconstrui-o pe principii de competitivitate și eficiență, predictibilitate și reziliență”, arată semnatarii.
Acest for independent politic ar trebui să gestioneze circa jumătate din bugetul acordat cercetării și ar asigura o selecție riguroasă a proiectelor ce vor primi finanțare publică, exclusiv pe criterii de competență.
Un alt aspect notabil legat de acest Consiliu pentru Cercetare ar fi simplificarea lanțului birocratic, extrem de încâlcit acum, ajutând ca în contextul subfinanțării cercetării din România, să se poată reduce numărul agențiilor executive de distribuire a banilor. Aceste atribuții ar fi preluate doar de acest nou Consiliu pentru Cercetare, organizat conform principiului “Haldane”, concept binecunoscut în organizarea cercetării internaționale, conform căruia oamenii de stiință și nu politicienii ar trebui să decidă cheltuirea fondurilor publice de cercetare.

Avantajele unei astfel de schimbări, în opinia semnatarilor:

  • Independența de factorul politic
  • Simplificarea procedurilor de distribuire a banilor de cercetare
  • Claritate în lanțul de comandă
  • Existența unei singure platforme de accesare a fondurilor
  • Eliminarea mai multor consilii și comitete consultative

Despre această propunere menită a reforma cercetarea și a valorifica potențialul științific al României, a vorbit la Radio România Cultural unul dintre inițiatorii scrisorii deschise: Mihai Miclaus, doctor în biologie, cercetător la Institutul Național pentru Științe Biologice din Cluj Napoca și cercetător asociat la Universitatea Babes-Bolyai tot din Cluj-Napoca.

Ascultați interviul aici:
https://www.radioromaniacultural.ro/stiinta-360-17-februarie-2021-reorganizarea-cercetarii-romanesti-pe-baza-principiului-lui-haldane/

Back To Top